Medicină de doi bani

Sănătate înainte de toate… Din păcate trebuie să vorbim și despre aceasta. Doar atunci când ești bolnav îți dai seama de importanța acestor cuvinte… iar atunci când este bolnav copilul tău – chiar nu mai vrei nimic pe lume, doar să se facă bine.

Am decis să scriu despre acest subiect pentru că îmi pasă – îmi pasă cum funcționează sistemul medical de la noi din țară – îmi pasă că pentru un salon mai bun în spital trebuie să o mituiești pe șefa secției – îmi pasă că un copil de 4 luni este ticsit cu antibiotice fără o banală analiză a stării și simptomelor lui.

Zic aceste lucruri din propria experiență de acu câteva zile, când am avut nenorocul să fiu interenată cu Alex la spitalul Nr. 1.

În seara de 30 mai, Alex făcuse febră și aceasta nu scădea, am decis să chemăm urgența. Lăsând la o parte faptul că urgența a venit după 45 de minute (că nu degeaba i se spune URGENȚĂ), doctorul a decis că trebuie să fim internați, nu știu, pentru că așa trebuie sau chiar era cazul. E, dacă așa a zis doctorul – zis și făcut. La spital am dat analizele, totul ca la carte. Doctorul de acolo a pus diagnosticul “suspecție la pneumonie”, ce urma să se confirme sau nu, după examenul radiologic. Ok. Am facut-o și pe asta. Tanti de 80 de ani de la radiografie a văzut “pneumonie hiperbazală pe dreapta”, de aceea doctorul, fără nici o ezitare, a prescris administrarea antibioticelor. “Ceea ce vedem la radiografie e sfânt, nu mai are rost să așteptăm”- așa mi-a zis dumneaei, fără a aștepta rezultatul analizei generale a sângelui. Nu sunt medic, sunt mamă a 2 copii, care citește multă informație de pe net și, cu toate acestea, eu știu că antibioticele tratează doar bacterii și nicidecum nu viruși. Ei, pentru a depista dacă organismul este afectat de un virus sau de o bacterie se face analiza generală a sângelui și deja după mai mulți indicatori (nu doar după nivelul mărit al leucocitelor) se stabilește dacă este vorba despre o infecție virală sau bacteriană. Nu ai nevoie de studii medicale să știi acest fapt. Este împânzit internetul cu această informație. Mă întreb, de ce oare doamna doctor de la spital nu știe aceste lucruri? De ce alege să trateze un suflețel mic cu antibiotice injectabile? Pentru ca să-și asigure spatele și să fie scutită de orice responsabilitate, “перестраховаться” iata de ce.

Mai pe scurt (parcă suntem la Jurnal TV) am plecat noi din spital, eu am scris că refuz tratamentul (sigur că am fost numită mamă iresponsabilă și că îmi bat joc de sănătatea copilului) și am mers la un doctor adecvat, de la clinica Pediatrica, care a confirmat suspiciunile mele – nu avea copilul nici un fel de pneumonie. Ne-am tratat în 5 zile, cu inhalații și spălături nazale și atât, fără ca să fie intoxicat aiurea organismul copilului cu antibiotice.

Partea cea mai urâtă, însă, este faptul că sunt foarte multe astfel de cazuri și mi-e milă de bieții copii care ajung să nu mai aibă gram de imunitate după tratamentele prostești prescrise de acești doctori “competenți”.

Nu ne rămâne decât să ne rugăm să nu ajungem pe mâna lor, să prețuim medicii adevărați și să avem sănătate înainte de toate.

Vă pup, J

Comments

comments

%d bloggers like this: